Inteligența artificială este petrolul digital în statele Golfului – un model de leadership AI

investitii in AI, inteligenta artificiala in statele golfului, tari cu investitii in AI

Inteligența artificială se conturează drept noul motor al creșterii economice globale, iar statele din Golf se află într-o poziție privilegiată pentru a orienta această transformare. La nivelul Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) investițiile publice în economia inteligentă cunosc o expansiune accelerată, urmărind nu doar diminuarea dependenței de resursele petroliere, ci și definirea unui model de dezvoltare sustenabilă, fundamentat pe tehnologie și inovație.

Impactul acestor investiții în AI devine deja vizibil. Perspectivele de creștere economică ale regiunii depășesc în prezent ritmurile prognozate la nivel global, în timp ce mari companii tehnologice din Statele Unite își intensifică prezența și parteneriatele în Golf, confirmând încrederea crescândă în ambițiile tehnologice ale statelor GCC.

Emiratele Arabe Unite se disting printr-o orientare strategică deosebit de ambițioasă. Statul urmărește consolidarea statutului de hub tehnologic regional, asumând roluri de pionierat la nivel mondial în domenii precum mobilitatea autonomă, rețelele logistice bazate pe AI și transformarea administrației publice într-un ecosistem complet AI-nativ.

Intenția Abu Dhabi-ului de a deveni prima guvernare operaționalizată integral prin soluții de inteligență artificială reflectă gradul ridicat de angajament și viziunea pe termen lung a autorităților.

 

Stadiul utilizării inteligenței artificiale

Adoptarea inteligenței artificiale în regiunea GCC înregistrează o dinamică de creştere accelerată, superioară mediei globale. Organizațiile din regiune demonstrează un nivel ridicat de receptivitate faţă de valorificarea tehnologiilor emergente, în special a modelelor generative.

Conform datelor recente, aproximativ 75% dintre organizațiile chestionate utilizează deja inteligența artificială generativă în cel puțin o funcțiune operațională sau de business – procent semnificativ superior mediei globale de 65% raportate în studiile McKinsey pentru aceeași perioadă.

Intensitatea investițiilor confirmă această tendință ascendentă. Conform McKinsey, un procent de 57% dintre respondenții din regiunea GCC indică faptul că organizațiile lor alocă minimum 5% din bugetele digitale noilor tehnologii generative, nivel ce depășește semnificativ media globală, situată la doar 3%.

Domeniile cu cea mai ridicată penetrare a inteligenței artificiale sunt serviciile operaționale (în special cele orientate către clienți), marketingul şi vânzările, precum şi dezvoltarea de produse şi servicii. Aceste segmente beneficiază în mod direct de automatizarea interacțiunilor, de analiza avansată a datelor despre clienți şi de accelerarea ciclurilor de inovare.

Adoptarea nu se limitează la sectorul tehnologic, ci se extinde în industrii strategice pentru economie regiunii: energie şi utilități, servicii financiare, sănătate, transport şi logistică, sectoare care se bucură de cele mai mari investiții în AI.

Un indicator suplimentar al maturităţii ecosistemului îl constituie existența unor planuri structurate de scalare: 50% dintre organizațiile respondente din GCC au elaborat deja planuri detaliate pentru extinderea cazurilor de utilizare prioritară – proporție aproape dublă faţă de media globală de 26%.

 

Scalarea și generarea de valoare

Deși adoptarea inteligenței artificiale în statele Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) înregistrează o traiectorie ascendentă, gradul de scalare rămâne limitat în raport cu obiectivele strategice declarate.

Conform analizelor McKinsey, peste două treimi dintre organizații se situează încă în faza de proiecte pilot sau implementări punctuale, fără a realiza tranziția către extinderea la scară largă. Această discrepanță subliniază decalajul existent între intențiile strategice și capacitatea de valorificare efectivă a potențialului tehnologic. În prezent doar 11% dintre organizații pot fi clasificate drept „value realizers”, respectiv entități care reușesc să convertească utilizarea inteligenței artificiale în rezultate financiare cuantificabile.

Angajamentul top managementului este în schimb consistent. Majoritatea organizațiilor din regiune planifică majorarea bugetelor alocate inteligenței artificiale în anul următor, reflectând poziționarea tehnologiei ca factor strategic de competitivitate.

Analiza proceselor de scalare nu poate fi disociată de aspectele legate de proprietatea și controlul infrastructurii AI. Inteligența artificială, ca tehnologie și direcție investițională, nu prezintă riscuri intrinseci; acestea derivă din contextul instituțional al implementării și din structurile de guvernanță care reglementează dezvoltarea și utilizarea sa.

Arabia Saudită se afirmă drept motorul dominant al regiunii în domeniu. La conferința LEAP 2025, autoritățile saudite au anunțat inițiative în valoare de 15 miliarde USD dedicate inteligenței artificiale, consolidând poziția țării pe piața globală. Un proiect reprezentativ este NEOM, orașul inteligent evaluat la 500 de miliarde USD și finanțat prin Public Investment Fund (PIF). Recent, NEOM a alocat 100 de milioane USD companiei chineze Pony.ai pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport autonom, inclusiv un hub regional de cercetare, dezvoltare și producție destinat Arabiei Saudite și regiunii MENA.

Entitățile deținute de stat exercită, de asemenea, o influență decisivă asupra traiectoriei AI în regiune. Aramco, unul dintre principalii producători globali de petrol și energie, își diversifică strategia în conformitate cu obiectivele Vision 2030, extinzându-se către energie regenerabilă, petrochimie și tehnologii digitale.

 

investitii in AI, inteligenta artificiala, planuri dezvoltare AI

 

Forță de muncă specializată în AI

Eficiența și scalarea inițiativelor de inteligență artificială în statele din Golf depind în mod decisiv de disponibilitatea forței de muncă specializate și de structurarea unor modele operaționale adecvate complexității tehnologice.

În ultimii ani organizațiile din regiune au accelerat recrutarea de specialiști în domenii precum data science, ingineria datelor și dezvoltarea de produse AI, reflectând o înțelegere tot mai clară a faptului că infrastructura tehnologică nu își poate realiza potențialul în absența capitalului uman corespunzător.

Apariția unor funcții emergente precum context engineers, AI product owners sau specialiști în guvernanță algoritmică evidențiază necesitatea unor competențe hibride, capabile să conecteze expertiza tehnologică de obiectivele strategice ale organizației. Aceste roluri sunt esențiale pentru a asigura interpretarea contextuală a datelor, definirea responsabilităților operaționale ale sistemelor autonome și integrarea soluțiilor AI în fluxuri complexe de activitate.

Organizațiile care au reușit să valorifice AI la scară largă operează de regulă prin structuri agile și multidisciplinare. Acestea reunesc expertiză tehnică, cunoaștere de business și competențe de management al schimbării în echipe compacte, organizate în jurul unor obiective clare de produs.

Concomitent, integrarea agenților AI autonomi în fluxurile operaționale impune o reconfigurare a modelului operațional. Aceasta presupune definirea riguroasă a responsabilităților și limitelor de acțiune ale agenților, gestionarea de forță de muncă hibridă (factor uman + entități autonome), precum și instituirea unor cadre de guvernanță care să minimizeze riscurile operaționale, precum și cele de securitate și etice.

Pe termen lung competitivitatea regiunii depinde de capacitatea instituțiilor publice și private de a construi ecosisteme sustenabile de formare și recalificare a forței de muncă. Inițiativele naționale de educație digitală, parteneriatele cu universități de top și programele de colaborare cu lideri tehnologici globali urmăresc reducerea dependenței de talente externe și consolidarea unui rezervor local de competențe.

Cu toate acestea persistă un decalaj semnificativ între ritmul investițiilor în infrastructură hardware/software și cel al dezvoltării capitalului uman, ceea ce necesită o accelerare coordonată a programelor de upskilling și reskilling.

 

Tehnologie și infrastructură pentru investițiile în AI

Emiratele Arabe Unite au anunțat inițiative de referință menite să consolideze infrastructura națională dedicată inteligenței artificiale. În cadrul unei vizite diplomatice de amploare desfășurate în 2025, E.A.U. și Statele Unite au convenit asupra edificării celui mai vast campus din lume destinat AI-ului situat în afara teritoriului american – un perimetru de 26 km² în Abu Dhabi, proiectat să găzduiască, la finalizare, o capacitate de 5 gigawați în centre de date. Dezvoltarea acestui „campus AI” va fi realizată cu sprijinul unor companii tehnologice de prim rang, precum OpenAI, Oracle, NVIDIA și Cisco, iar un prim segment de 200 MW este programat să devină operațional până în 2026.

Importanța proiectului este considerabilă: acesta garantează accesul Emiratelor la cele mai avansate generații de cipuri NVIDIA și la tehnologiile americane de vârf, oferind cercetătorilor și afacerilor locale instrumentele necesare pentru a antrena modele de inteligență artificială la scară largă pe plan intern.

Prima fază a mega-centrului din Abu Dhabi este estimată să includă instalarea a 100.000 de unități NVIDIA, între care sisteme de ultimă generație precum serverele Grace Hopper, impulsionând în mod substanțial capacitatea de calcul a E.A.U. Această infrastructură va accelera nu doar adoptarea, ci și dezvoltarea și exportul de aplicații AI în domenii precum sănătatea, energia și serviciile financiare.

Dincolo de campusul AI, E.A.U. au fost martore unei efervescențe investiționale. Abu Dhabi a lansat „MGX”, un fond de stat destinat investițiilor globale în cipuri și tehnologii AI, cu un buget proiectat de 100 de miliarde de dolari. Unul dintre primele proiecte MGX este „Stargate” – un hub de supercomputing AI dezvoltat în colaborare cu OpenAI, G42, Microsoft și alți parteneri, care prevede crearea unui conglomerat de centre de date de 1 GW (200 MW în prima etapă, prevăzută pentru 2026). În paralel, guvernul Abu Dhabi alocă peste 3,5 miliarde de dolari pentru automatizarea integrală a serviciilor publice în intervalul 2025–2027. Marile platforme cloud își extind prezența pe piața E.A.U., atrase de un climat legislativ și investițional favorabil inovației.

 

 

Managementul riscului

Organizațiile din regiunea GCC manifestă un nivel ridicat de conștientizare a beneficiilor inteligenței artificiale generative, dar și a riscurilor aferente. Acestea sunt clasificate în trei categorii principale:

  • Riscuri legate de gestiunea datelor: încălcarea confidențialității, bias algoritmic, încălcarea proprietății intelectuale.
  • Riscuri legate de managementul modelelor: rezultate incorecte, lipsa explicabilității sau a interpretabilității.
  • Riscuri de securitate cibernetică și utilizare incorectă.

Dintre acestea, securitatea cibernetică este percepută drept riscul cel mai semnificativ de către 66% dintre respondenți, urmată de conformitatea reglementară (52%) și inexactitatea rezultatelor (45%) (McKinsey, The state of gen AI in the Middle East’s GCC countries: A 2024 report card).

În pofida acestei conștientizări majoritatea organizațiilor nu au implementat încă practicile și cadrele instituționale necesare pentru o scalare responsabilă și sustenabilă a soluțiilor de inteligență artificială generativă. Printre mecanismele considerate esențiale, dar insuficient adoptate, se numără:

  • Procese structurate de revizuire și mitigarea riscurilor pe întregul ciclu de dezvoltare și implementare a soluțiilor generative.
  • Existența unui organism la nivel organizațional cu autoritate decizională în domeniul AI responsabil, având mandat să asigure respectarea standardelor etice, conformitatea cu reglementările aplicabile și definirea clară a responsabilităților în managementul riscurilor.
  • Includerea obligatorie a cunoașterii riscurilor specifice inteligenței artificiale generative și a măsurilor de control asociate în cerințele de competență pentru personalul tehnic.
  • Proiectarea modelelor generative cu mecanisme încorporate de audit, detectare și corectare a bias-urilor și evaluare continuă a riscurilor pe parcursul întregului ciclu de viață al modelului.

Absența sau implementarea doar parțială a acestor practici constituie în prezent unul dintre principalii factori limitativi ai capacității organizațiilor din GCC de a scala inteligența artificială generativă în condiții de siguranță, conformitate și sustenabilitate pe termen lung.

 

Concluzii

Statele din Golf au transformat inteligența artificială într-un pilon central al strategiei lor de diversificare economică și de reducere a dependenței de petrol. Datorită viziunii pe termen lung și a investițiilor masive, atât publice, cât și private, regiunea înregistrează una dintre cele mai rapide rate de adoptare a tehnologiilor AI din lume și atrage parteneriate majore cu liderii globali ai industriei.

Adoptarea este deja larg răspândită în sectoare cheie, iar ambițiile depășesc simpla eficientizare operațională – ținta este crearea unui ecosistem complet nou, bazat pe inovație, infrastructură digitală suverană și orașe inteligente. Totuși în ciuda progreselor impresionante transformarea rămâne în mare parte în faza inițială: scalarea la nivel organizațional și național este încă limitată, generarea de valoare economică concretă este redusă, iar dezvoltarea competențelor specializate și guvernanța responsabilă nu țin pasul cu ritmul investițiilor.

În esență statele GCC au toate premisele pentru a deveni unul dintre centrele globale ale inteligenței artificiale în următorul deceniu, dar succesul final va depinde de capacitatea lor de a transforma ambiția și resursele financiare în execuție sustenabilă, talent local și cadre solide de gestionare a riscurilor. Regiunea nu mai este doar un investitor în viitorul digital – începe să devină un creator activ al acestuia.

Table of Contents