Actul privind Inteligența Artificială al Uniunii Europene (EU AI Act) este primul cadru legislativ cuprinzător la nivel mondial dedicat exclusiv reglementării dezvoltării, comercializării și utilizării sistemelor de inteligență artificială, adoptat de Uniunea Europeană cu scopul declarat de a asigura că tehnologiile AI utilizate pe piața europeană sunt sigure, transparente și respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Structura centrală a regulamentului se bazează pe o clasificare a sistemelor AI în funcție de nivelul lor de risc potențial: sistemele cu risc inacceptabil (precum scoringul social guvernamental sau manipularea comportamentală subliminală dăunătoare) sunt complet interzise; sistemele cu risc ridicat (folosite în domenii sensibile precum recrutarea, evaluarea creditului, aplicarea legii sau infrastructura critică) sunt permise, dar supuse unor obligații stricte de conformitate — evaluare a riscurilor, documentație tehnică detaliată, supraveghere umană și transparență privind funcționarea; sistemele cu risc limitat (precum chatboții conversaționali) necesită doar obligații de transparență minime, informând utilizatorul că interacționează cu un sistem AI; iar sistemele cu risc minim rămân practic nereglementate specific.
Regulamentul impune obligații atât producătorilor de sisteme AI, cât și companiilor care le implementează în operațiunile proprii, cu amenzi potențial substanțiale pentru nerespectare, calculate ca procent din cifra de afaceri globală a companiei, similar modelului de aplicare al GDPR.
Pentru companiile românești și europene care dezvoltă sau utilizează soluții AI — de la simple chatboți de suport clienți până la sisteme complexe de scoring sau recrutare — înțelegerea clasificării de risc aplicabile propriilor sisteme și conformarea cu obligațiile corespunzătoare a devenit o prioritate de conformitate legală, similar modului în care GDPR a transformat practicile de gestionare a datelor personale începând din 2018.
