Inteligența artificială generală (AGI – Artificial General Intelligence) este conceptul unui sistem AI ipotetic capabil să înțeleagă, să învețe și să execute orice sarcină intelectuală pe care o poate face un om, transferând cunoștințe flexibil între domenii complet diferite, spre deosebire de sistemele actuale, specializate strict pe sarcini înguste.
Un sistem AGI ar putea, teoretic, să treacă de la a scrie cod software la a diagnostica o boală și apoi la a compune muzică, aplicând principii de raționament general, nu module separate antrenate pentru fiecare sarcină. Această flexibilitate este considerată, de mulți cercetători, pragul care separă „inteligența artificială slabă” de o formă de inteligență comparabilă cu cea umană.
Companii precum OpenAI, Google DeepMind și Anthropic citează dezvoltarea AGI sigure ca obiectiv declarat pe termen lung, iar progresele rapide ale modelelor mari de limbaj din ultimii ani au reaprins dezbaterea privind cât de aproape suntem de acest prag — unii cercetători consideră că suntem la ani distanță, alții la decenii, iar unii pun la îndoială dacă arhitecturile actuale pot ajunge vreodată la AGI reală.
Dincolo de fezabilitatea tehnică, dezvoltarea AGI ridică întrebări majore de siguranță și guvernanță: cum se asigură alinierea unui sistem extrem de capabil cu valorile și interesele umane, cine controlează o astfel de tehnologie și ce implicații economice și sociale ar avea automatizarea completă a muncii intelectuale. Aceste întrebări au dus la inițiative dedicate de cercetare în siguranța AI și la propuneri de reglementare internațională.
