Roboții umanoizi sunt roboți proiectați să imite forma și, adesea, capacitățile de mișcare ale corpului uman — cap, torso, două brațe și două picioare — cu scopul de a opera eficient în medii construite special pentru oameni, folosind aceleași unelte, uși, scări și spații gândite pentru corpul uman.
Dezvoltarea roboților umanoizi capabili implică provocări tehnice semnificative dincolo de simpla formă fizică: menținerea echilibrului bipedal stabil în timpul mersului necesită algoritmi complecși de control care ajustează continuu poziția centrului de greutate, în timp ce manipularea obiectelor cu mâini articulate de complexitate umană necesită coordonare fină a zeci de grade de libertate motorii. Inteligența artificială modernă a accelerat semnificativ progresul în acest domeniu, permițând roboților umanoizi să învețe mișcări complexe (mers, alergat, manipulare de obiecte) prin tehnici de învățare prin consolidare, exersate inițial în simulări virtuale rapide, apoi transferate în lumea reală.
Companiile care investesc masiv în roboți umanoizi generaliști argumentează că forma umanoidă oferă un avantaj practic important: infrastructura lumii moderne — case, fabrici, birouri — este proiectată pentru corpul și capacitățile umane, astfel încât un robot cu formă umanoidă poate opera în aceste medii fără modificări costisitoare ale infrastructurii existente, spre deosebire de roboți cu forme specializate, care necesită adaptarea mediului.
Aplicațiile vizate includ asistență în producție industrială (sarcini repetitive sau periculoase), logistică și depozite, asistență domestică pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități, și, pe termen mai lung, roluri generale de asistență care necesită flexibilitate fizică comparabilă cu cea umană, în locuri unde roboții specializați ar fi prea rigizi sau costisitori de adaptat.
