Detectarea căderilor prin AI este o aplicație specializată de viziune computerizată și analiză de senzori care identifică automat, în timp real, evenimentele în care o persoană cade, cu scopul principal de a permite un răspuns rapid de urgență, mai ales pentru persoane vârstnice sau vulnerabile care locuiesc singure.
Tehnic, sistemele de detectare a căderilor folosesc două abordări principale, adesea combinate: analiza video, unde algoritmi de viziune computerizată analizează postura și mișcarea unei persoane captate de camere, identificând modele caracteristice unei căderi (o schimbare bruscă și rapidă a poziției verticale, urmată de imobilitate prelungită la nivelul solului) și distingându-le de mișcări normale precum așezatul pe scaun sau aplecatul; și analiza senzorilor purtabili, unde dispozitive precum ceasurile inteligente sau brățările folosesc accelerometre și giroscoape (similare unui senzor IMU) pentru a detecta accelerații și modele de mișcare specifice unei căderi.
Provocarea tehnică centrală este echilibrul dintre sensibilitate și specificitate: un sistem prea sensibil generează alarme false frecvente (declanșate de mișcări normale, dar bruște, precum aplecatul rapid să ridici un obiect), reducând încrederea utilizatorului și a îngrijitorilor în sistem, în timp ce un sistem prea puțin sensibil riscă să rateze căderi reale, cu consecințe potențial grave pentru siguranța persoanei monitorizate.
Aplicațiile practice includ sistemele de teleasistență pentru vârstnici care locuiesc singuri (alertarea automată a unui membru al familiei sau a serviciilor de urgență la detectarea unei căderi), monitorizarea în cămine de bătrâni și facilități medicale, și integrarea în dispozitive purtabile de consum, precum ceasurile inteligente moderne, care includ detectarea căderilor ca funcție standard de siguranță.
